De când am scris despre lansarea căștilor Dyson OnTrac mi-am zis că trebuie să le testez, pentru că aveau un concept extraordinar de interesant. În primul rând, sunt prima pereche de căști Hi-Fi lansată de Dyson (sau, mă rog, a doua, dacă iei în calcul hibridul acela între căști și purificator, Dyson Zone. Dar, să fim serioși, acelea erau mai mult un produs realizat pentru a atrage atenția, decât pentru a fi realmente folosit de cineva). Apoi, felul în care este integrată bateria în aceste căști este extrem de interesant, și o să vorbim pe larg despre asta imediat, și, bineînțeles, voiam să văd cum se aude o pereche de căști creată de compania care și-a creat un renume similar cu eficiența și puterea în alte segmente. Am mai menționat în review-uri anterioare, zicala „dai un ban, dar stai în față” se potrivește extraordinar de bine cu mai toate produsele companiei fondate de Sir James Dyson. Hai să vedem dacă lucrul acesta e valabil și cu Dyson OnTrac.
Cuvântul de ordine: personalizare
Căștile au venit într-un pachet foarte mare, cu tot cu bureți de schimb pentru cupele de pe urechi și capace exterioare în diferite culori. În cazul meu, a fost vorba de bureți roșii și niște capace albastre, cu care le puteam înlocui pe cele aplicate inițial pe căști, galbene și argintii. Trebuie însă să menționez că, așa cum poți vedea și pe site-ul Dyson atunci când încerci să comanzi căștile, elementele acestea nu se vor găsi în cutie – tot ce primești sunt căștile în sine, un cablu de încărcare și carcasa în care stau acestea, iar pentru fiecare element de personalizare al căștilor va trebui să plătești separat.
Elementele acestea de personalizare sunt destul de faine însă, și sunt cu siguranță un element care face ca aceste căști să iasă în evidență. Ai o mulțime de variante diferite pe care le poți încerca, iar faptul că poți schimba atât pernuțele, cât și protecțiile exterioare ale căștilor face ca posibilitățile de personalizare ale lor să fie extrem de variate și de vaste. De altfel, căștile în sine sunt disponibile în 4 variante de culori destul de diferite una de cealaltă, lucru care se întâmplă foarte rar pe o pereche de căști de top, majoritatea preferând să se rezume la negru, gri și maxim o variantă mai „out there”.
Carcasa e una dintre cele mai interesante pe care le-am văzut până acum și are și ea un nume special, Slimline OnTrac. E subțire, deci de-acolo vine Slimline, și se poate plia aproape complet când nu ai căștile înăuntru, ceea ce o face foarte ușor de luat în rucsac oriunde ai avea nevoie. Pare destul de rezistentă, materialul din care e făcută este destul de dur, și căștile sunt bine protejate înăuntrul ei, putând fi introduse și scoase cu ușurință. Îmi place carcasa, mi se pare că aici Dyson a mers pe o direcție corectă.
Un design neașteptat
Un lucru e sigur: dacă vrei să atragi privirile curioșilor pe stradă, Dyson OnTrac vor fi perfecte pentru asta. Căștile acestea nu seamănă cu nicio altă pereche pe care o poți găsi pe piață – sunt mari, voluminoase, au un design unic și ies imediat în evidență, oriunde te-ai afla. Îmi aduc oarecum aminte de niște căști de controlor de trafic aerian sau de cele ale unui team leader de Formula 1.
Personal, nu le-am găsit cele mai atrăgătoare din punct de vedere estetic. Arată ok, dar capacele din exteriorul cupelor sunt parcă prea mari și faptul că sunt din plastic nu te ajută să simți că ții în mână ceva cu adevărat premium. Cupele sunt foarte confortabile însă, și asigură un noise cancelling pasiv de primă mână, extraordinar de bun. Practic, odată ce le-ai pus pe urechi, nu mai auzi nimic în jur, cupele venind foarte bine strânse pe urechi, fără să cauzeze însă disconfort.
Dacă privești însă puțin mai sus o să vezi principala problemă pe care o au aceste căști. Banda care vine pe cap este comodă și e foarte ok, nu te va deranja, însă lângă ea se află alte două zone mari, care adăpostesc bateria căștilor. Am scris și în anunțul de lansare al lor, că mi se pare foarte interesant modul acesta de a introduce bateria în banda superioară, și că sunt foarte curios de cum se va traduce asta în utilizare. Ei bine, am aflat, și din nefericire, principalele mele temeri s-au adeverit.
Dyson OnTrac sunt niște căști grele. Cântăresc 0,451 de grame, adică aproape jumătate de kilogram, și deși greutatea este distribuită oarecum în mod egal, grație faptului că bateria este împărțită în două, tot o vei resimți după o purtare de vreo 30 de minute. Asta e o problemă de care nu prea ai cum să scapi, și la drum lung – în avion sau dacă ai o călătorie lungă cu metroul până la birou – o să resimți din plin greutatea lor. Și mai e și factorul estetic, pentru că dacă ai un cap mic, o să pară și mai mari decât sunt, deci nici asta nu e tocmai plăcut. În plus, nu se pliază ca să le poți sprijini doar cu bureții de claviculă, astfel că dacă vrei să le porți la gât, o să simți constant disconfort.
Aplicația – simplă, dar eficientă
Trecem imediat și la sunet, dar până atunci facem un mic pit stop în ceea ce privește aplicația căștilor. Se conectează prin MyDyson, la fel ca toate device-urile producătorului, și de-acolo controlul este destul de simplu. Primești niște informații rapide despre cum să controlezi căștile (o să vorbim și despre asta), și în principiu funcționează cam ca orice altă aplicație pentru căști. Nu pot să nu remarc totuși că ai un buton mare și verde pe care scrie Shop, pus direct pe ecranul principal – e ok, Dyson, am luat deja căștile, o să fac o mică pauză de la achiziții 🙂 .
Restul aplicației e destul de standard – ai un indicator de baterie, poți să schimbi rapid printre modurile de ascultare – cu noise cancelling, fără sau cu ambient activ -, poți selecta între 3 moduri diferite de sunet în Equaliser și ai și un tool drăguț, care se numește Sound Exposure, și arată cât de puternice au fost sunetele la care te-ai expus în ultimele 30 de secunde. Nu e ceva revoluționar, dar e ceva pe care mai merită să arunci un ochi din când în când, ca să îți dai seama dacă asculți muzică prea tare sau dacă ești într-un mediu foarte zgomotos.
Cele trei moduri diferite din Equaliser se numesc Enhanced, Bass Boost și Neutral, și îți poți da seama imediat ce face fiecare. Neutral e destul de boring, adică își respectă bine numele, oferă un sunet bland, fără să exceleze în vreun fel. Eu am folosit Enhanced, care este și modul default al căștilor, și cel mai bun dintre ele în opinia mea, oferind un echilibru bun și corect. Bass Boost e ok pentru anumite melodii, dar vei descoperi că cele care chiar au mult bass își pierd din detaliile sonore.
Sunet și noise cancelling
Bun, și-acum să trecem la factorul principal pentru care vrei să cumperi niște căști foarte scumpe – sunetul. Dyson OnTrac se situează în zona de preț a lui Apple AirPods Max sau Sonos Ace, iar ultimele încă sunt proaspete în mintea mea, pentru că le-am făcut review-ul destul de recent și încă le folosesc. Și cred că Dyson a greșit un pic cu prețul acestor căști.
Dacă OnTrac ar fi costat cu vreo 500 de lei mai puțin, evitau o comparație directă cu Apple și Sonos, două companii care, deși și în cazul lor vorbim de prima pereche de căști over-ear, au mult mai multă experiență în domeniul audio. Dyson nu are asta, și deși le admir curajul, nu pot să spun că nu se simte un minus față de rivalii din acest segment.
Nu mă înțelege greșit, nu spun că aceste căști nu se aud bine. Dimpotrivă, sunt niște căști cu un sunet curat, clar, poate puțin cam redus ca volum uneori, dar destul de bun cât să te mulțumească în mare. Doar că nu excelează în vreun aspect, bass-ul este ok, dar nu foarte punchy și vibrant, înaltele sunt bune, dar în unele piese își pierd din strălucire, iar mediile nu spun nici ele cine știe ce. E un sunet safe, corect în mare parte a timpului, dar fără să iasă în evidență.
Funcția de noise cancelling este însă una foarte bună pe Dyson OnTrac. Pe lângă noise cancelling-ul pasiv care este excelent, Dyson a adăgat 8 microfoane pentru cel activ pe aceste căști, anulând sunete de până la 40 de decibeli. Merge foarte bine, suficient cât să pretinzi că nu ai auzit când te-a strigat cineva cu care nu vrei să vorbești 🙂 În ceea ce privește modul Ambient, adică cel în care te poți înțelege cu oamenii și să și ții în continuare căștile pe urechi, și acesta a fost destul de bine integrat pe OnTrac. Mă așteptam să nu funcționeze la fel de bine ca noise cancelling-ul, ținând cont de cât de groase și masive sunt cupele care îți vin pe urechi, dar și aici microfoanele fac o treabă bună și lasă să treacă vocile altora destul de clar cât să poți purta o conversație pe la 35-40% din volum.
Bateria excelentă și joystick-ul de control
Dyson OnTrac au și ceva ce nu am mai văzut până acum – un joystick cu care poți controla diverse aspecte ale căștilor, precum volumul sau asistentul vocal. Mărturisesc că am fost puțin surprins și sceptic când am văzut această modalitate de control, dar în utilizare s-a dovedit a fi destul de simplu de învățat și aplicat. Funcționează bine, nu prea ai cum să faci input-uri greșite, și poți activa asistentul vocal apăsând pe joystick. E interesant și cred că e unul dintre lucrurile pe care compania ar trebui să le păstreze pentru următoarea generație.
Ceva ce nu am înțeles însă este de ce notificările pe care le auzi în căști – atunci când le pornești, oprești sau când volumul lor este deja la maxim spre exemplu – sunt atât de tari. Sper că e un lucru care se poate regla cu un update de software, pentru că nu e deloc plăcut.
În fine, ultimul aspect pe care vreau să îl mai tratez este bateria uriașă cu care vin Dyson OnTrac, motivul principal pentru design-ul pe care îl adoptă aceste căști. Da, e foarte plăcut să ai o baterie care ține 55 de ore, cu ANC-ul activ. În plus, se și încarcă foarte repede, adică primești 2 ore și jumătate de ascultare după doar 10 minute de încărcare, sau 9 ore de ascultare după 30 de minute de încărcare. Nu le-am încărcat deloc în cele 2 săptămâni în care le-am testat, o premieră pentru mine de când testez căști. Întrebarea mea este însă dacă într-adevăr merită toate sacrificiile pe care le-a făcut Dyson ca să mărească enorm bateria acestor căști – greutatea mai mare și design-ul mai masiv, și sincer, nu sunt sigur că răspunsul este unul afirmativ.
