How To Destroy Angels – An Omen EP
6/10
Pe cât de mult mi-a plăcut primul EP How To Destroy Angels, pe atât de mare mi-a fost dezamăgirea când am ascultat „The Omen”. Nu ştiu ce s-a întâmplat în ultimii doi ani cu Trent Reznor, dar se pare că producătorul american a decis să schimbe radical sunetul formaţiei. Dacă pe primul material piesele aveau o structură directă, aproape pop şi fără umpluturi, pe noul EP lucrurile sunt mult mai complicate. Şi nu într-un mod plăcut.
Chestia care m-a atras la proiectul How To Destroy Angels a fost modul excelent în care Trent Reznor a reuşit să îmbine sunetul noise şi electronic cu vocea soţiei lui, Mariqueen Maandig. Dacă comparăm, spre exemplu, piesa „Parasite”, una dintre cele mai bune scoase de trupă, cu oricare din cele şase de pe The Omen e greu să credem că e vorba despre acelaşi colectiv.
Texturile sonore pentru care e cunoscut Trent Reznor sunt mult mai prezente, ceea ce e un plus, însă per total EP-ul e plictisitor. Încurajez progresul oricărei trupe, însă nu atunci când e vorba despre ceva ce nu spune nimic.
Ce mi-a plăcut: Ice Age, Mariqueen Maandig
Ce nu mi-a plăcut: Schimbarea de stil a formaţiei
